Un grup de tineri frumoși și plini de vise. Cu ei am petrecut câteva zile în inima munților. Pe unii abia îi cunoscusem, cu alții ne știam, dar nu legasem încă o prietenie.

În una din zile, pe când urcam potecile din Munții Rodnei, o tânără blondină gingașă, ridică o mână și strigă:

– Am găsit un trifoi cu patru foi!

– Foarte tare! Îi spun și ne-am continuat drumul…

Apoi, parcă în ciudă, tinerii au început pe rând să-mi mai arate unul, și încă unul, și încă unul… și încă unul…

Până ce s-au aruncat în fața mea cu un pumn, la propriu, de trifoi cu patru foi.

În clipa aceea nu era loc de admirație sau bucurie pentru ei.

Am strâns ușor buzele să nu se vadă ciuda ce m-a cuprins, dar n-ai cum frate! N-ai cum! 

– Așa? În halul ăsta să fiu de umilită? La mine veniți? Tocmai la cea care nu a găsit în toată viața nici măcar unul!!!

Până și poza a ieșit mișcată de la atâta ciudă 🙂

Cum frățiucă? Cum? Cum să cadă tot norocul numai peste unii?!

A doua zi una din fete, cu păr creț și negru ca abanosul, vine tiptil lângă mine, zâmbind. Se apropie, îmi trage cu ochiul și îmi face semn să o urmez.

Nu am înțeles la început ce vrea, dar curioasă din fire am urmat-o. Ajunsă lângă o tufă de trifoi mi-a făcut un semn doar cu degetul – să caut acolo.

Hm. M-am prins pe loc de șmecherie. M-am aplecat ușor și am început căutările. Și caut… și caut… mmmmmm. Nimic. Am lăsat tot ce aveam în mână, m-am așezat lângă tufă zicându-mi în barbă. Nu mă duc de aici până nu-l găsesc pe neeenooorocii… pardon, norocuțul ăsta drăguț. După alte 5 minute, când mai aveam puțin și scoteam penseta și ochelarii străbunicului cu dioptrii de poți vedea praful de pe planete… L-AM GĂSIT!!!… OLEEE!!!

Primul meu trifoi cu patru foi. L-am ridicat în sus strigând de bucurie. Zici că eram Simona Halep la prima cupă de Gram Slem. 

Toate fetele au țipat și m-au aplaudat!!! Zici că am descoperit încă o gaură la macaroană.

Acuma știu că voi… ăia care nu ați mai găsit nici unul până acum și sunteți ofticați… o să spuneți că… am fost ajutată. Să nu aud nimic! Invidioșilor!!!

La plecare, fata mea cu păr bălai, ce era blindată de noroace, m-a chemat la ea și mi-a zis.

– Uite am găsit primul cu 5 foi!

Am albit! Așa ceva…

Apoi mi-a șoptit zâmbind:

– Pe ăsta, vreau să ți-l dau ție!

Gata! M-a dat pe spate. M-a nenorocit!

Am strâns-o puternic în brațe. Gestul ei. Gestul lor a fost ceva… de nedescris!

Și uite așa, două fete, apărute de nu știu unde, mi-au dat șah mat.

M-au emoționat, mi-au intrat la suflet cum nici nu puteam să visez.

De astăzi sunt mai norocoasă.

Și nu pentru cei doi trifoi cu 5 și cu 4 foi… ci pentru că v-am cunoscut!

Dacă-ți place acest articol, distribuie-l și prietenilor tăi

Facebook Comments